E ușor de a face un bine și totuși cu toții suntem condamnați în temnița răului.Suntem actori pe scena propriei vieți.Ah, cît aș vrea să scot masca de pe chipul meu și să-mi recapăt libertatea, dar trebuie sa renunț la fericirea din lumea mea pentru a fi zdruncinat de durere în lumea voastră.Vise spulberate, lacrimi, durere, singurătate...prea mult pentru un suflet rănit.
Vreau să joc, să lipesc bucățică cu bucățică și să vindec rănile copilăriei mele.Poate prin acest joc veți vedea angelicul din mine, poate veți înțelege că sunt unic nu doar în lumea mea, dar și în lumea voastră.
Am jucat...dansul cuvintelor și sunetul picăturilor argintii cu gust sărat m-au trezit dintr-un vis pe care nu-l voi uita niciodata.Simt în piept ceva unic și divin, Cel de Sus mi-a descătușat sufletul, oferindu-mi o a doua șansă la fericire.